Tocmai ce ne-am intors de la Tirana: Catalina, Maria si Ruxi si uite ca ne-am si pus pe impartasit impresii si ganduri ca sa va motivam si pe voi sa participati la urmatoarele cursuri.
Uite ce zice Catalina:
Cand am aflat ca o sa merg la Tirana, am fost incantata, insa prieteni de-ai mei, afland unde urmeaza sa plec, au strambat din nas, zicand: aaaa, Albania, in alta parte nu ti-ai gasit? Si cu toate acestea, nu am fost nicun moment descurajata, pentru ca aveam un sentiment ca n-o sa fiu dezamagita.
Pot spune cu sinceritate ca asteptarile mele au fost mai mult decat implinite, pentru ca am cunoscut un oras mai frumos decat Bucurestiul (sic!), si niste colegi minunati, care au tinut mereu cu mingea la fileu in timpul disputelor despre drepturile omului si educatia de la egal la egal. Ganditi-va ca acestea nu au fost putine, avand in vedere ca am atins subiecte sensibileprecum ierarhizarea drepturilor omului in drepturi primare si secundare, discriminarea pe baza de etnie si minoritatate sexuala, despre excizia femeilor din Africa si mereu am avut lucruri noi de facut precum jocuri de simulare in care trebuia sa facem proiecte pe diverse teme de drepturile omului.
Acest curs de formare pe drepturile omului s-a dovedit interactiv inca din prima zi pentru ca echipa noastra de traineri ne-a supervizat cu profesionalism, implicandu-ne in “misiuni imposibile”, punandu-ne sa uitam tot ce-am invatat in scoala si sa reconstituim drepturile omului cu bun-simt, inteligenta si toleranta. Totodata am avut ocazia sa cunosc si organizatiile partenere din celelalte tari. Am aflat lucruri pe care nu le stiam: ca exista chiar si un manual de educatie non-formala pentru tineri care se numeste Compass! De asemeni mereu am imbinat tot ce utilul cu placutul si am pus in practica cele invatate prin metode non-formale precum reprezentari artisitice de tipul pictogramelor sau al teatrului experiential.
Intalnirile noastre intelectuale au fost condimentate de energizere care ne-au crescut dinamismul si de grupuri de proiect , de fiecare data altele, astfel incat am avut ocazia sa ne cunoastem cu totii intre noi. Adrenalina ne-a crescut in mod periculosJ la intalnirea cu primarul Tiranei sau la vizita in platourile de filmare ale televiziunii nationale, unde am discutat despre misiunea noastra
Si ca ziua noastra sa fie cat mai reusita, pot sa ma laud ca am incheiat mereu serile in mod glorios cu petreceri interculturale, in care am degustat din aperitivele specifice fiecarei tari, cu iesiri in oras in care am luat pulsul Tiranei in cluburi sau restaurante albaneze .
Per total, pot sa spun ca m-am distrat in aceasta saptamana ca niciodata in viata mea, imbinand intr-un mod original invatatul cu distractia, si mai ales mi-am facut niste prieteni deosebiti, cu care tin mai departe legatura. Sergio din Italia, Klesta din Albania, Dejan din Macedonia, Rasha din Egipt, Ilker din Turcia, mi-au fost tot atatia companioni de incredere, cu care peer education a devenit nu numai un concept folosit in human rights, ci si in toate problemele de viata pe care le-am discutat: conceptii, prejudecati, diferente de mentalitate si cultura.
Chiar ma bucur ca am participat la acest training de formare si am invatat un lucru foarte important pe care as vrea sa-l transmit tuturor celor care ar citi aceste randuri: nu conteaza locatia unde se desfasoara trainingurile de acest fel, ci tema si oamenii care participa!
Sper ca sa pot participa si mai departe la astfel de traininguri, workshopuri, seminarii interactive si sper ca intr-o zi sa devin si eu un formator de opinie sis a pot implementa to ce-am invatat in aceste zile!
